Întâi aprilie – Ziua Păcălelilor prin lume

Motto: „Ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului” – Mark Twain.

Ai grijă să nu fii chiar tu cel păcălit!

Oamenii își fac farse din cele mai vechi timpuri. O păcăleală amuzantă și reușită va fi apreciată chiar și de către cel vizat. Cu toții iubim să facem farse, unele mai amuzante, altele mai puțin amuzante prietenilor, colegilor sau apropiaților. Odată cu trecerea timpului, omenirea chiar a inaugurat și pătrat o sărbătoare dedicată special păcălelilor pentru ca cei care fac farse să se poată bucura în fiecare an de acest prilej. Astfel, pe 1 aprilie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Internațională a Păcălelilor.

Originea și apariția

Nu sunt foarte clare aspectele legate de originea și apariția acestei sărbători și există mai multe versiuni și legende legate de obiceiul de a rezerva o zi pentru a face farse, obicei care este destul de comun în lume din punct de vedere istoric.

Unele surse susțin că originea acestei sărbători ar fi dată de către regele Carol al IX-lea al Franței care, în anul 1564 a decis mutarea serbărilor dedicate Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie, dar oamenii au continuat să-și ofere cadouri pe data de 1 aprilie sub forma unor glume și farse inofensive, iar drept urmare, ei au fost porecliți „nebuni de aprilie”, de unde, cel mai probabil, și originea termenului englezesc pentru Ziua Păcălelilor (April Fools Day). Alte surse plasează originea acestei sărbători în Evul Mediu, având legătură cu Sfântul Fesbuchie care păcălea oamenii susținând că putea păși pe apă sau cu Sfântul Sisoe care obișnuia să-l păcălească, de 1 aprilie, pe prietenul său, Sfântul Antonie.

Există o referire la Ziua Nebunilor de Aprilie într-un poem din 1561 al poetului flamand Eduard de Dene despre un nobil care își trimite slujitorii la comisioane prostești la 1 aprilie. Ziua Nebunilor de Aprilie a fost, de asemenea, o tradiție consacrată în Marea Britanie înainte ca 1 ianuarie să fie stabilit ca începutul anului calendaristic.

O altă asociere între 1 aprilie și Ziua Păcălelilor apare în 1392 în colecția de povești „The Canterbury Tales” (Poveștile din Canterbury) unde este relatat cum un cocoș este păcălit de o vulpe când „de la începutul lui martie au trecut 32 de zile”, ceea ce corespunde datei de 1 aprilie.
Alții spun însă că glumele și farsele din această zi datează încă de pe vremea romanilor, deoarece romanii și celții sărbătoreau un festival de glume în perioada echinocțiului de primăvară.

Cu toate că datele istorice nu oferă informații clare legate de originea și apariția acestei sărbători, este sigur faptul că, din cele mai vechi timpuri, oamenilor le place să-și facă farse.

Obiceiuri și tradiții în lume de 1 aprilie

Aproape peste tot în lume, există tradiții și obiceiuri speciale dedicate zilei de 1 aprilie – Ziua Păcălelilor sau Ziua Nebunilor. Unele datează de sute de ani și încă mai sunt păstrate. De asemenea, o serie de superstiții există despre această zi: – se spune că pentru ca o farsă să nu aducă ghinion, aceasta trebuie făcută până la miezul zilei și că nimeni nu trebuie să se supere în această zi, altfel va avea ghinion tot restul anului.

În Franța și Belgia, această sărbătoare poartă numele de „poisson d’avril” („peștele de aprilie”), fiind astfel numit cel care cade victima unei păcăleli. Tradiția cere ca celui surprins să-i fie lipit pe spate un pește din hârtie. În această zi, cunoscuții își dăruiesc cadouri constând în felicitări cu pești sau bomboane de ciocolată în formă de pește. Simbolul peștelui are la bază faptul că, potrivit astrologiei, în aprilie soarele părăsește semnul zodiacal al peștilor. Multe ziare răspândesc, de asemenea, o poveste falsă de Ziua Păcălelilor, iar o referire subtilă la un pește este uneori dată ca un indiciu pentru faptul că știrea este o farsă. Această sărbătoare este celebrată și în Canada, Portugalia și Spania, iar din zonele francofone, această sărbătoare s-a extins și în zonele olandeze și flamande, sub denumirea „aprilvis”.

În Germania, 1 aprilie este o zi în care credulii nu sunt foarte apreciați. Se obișnuiește să-i încurci pe oameni trimițându-i la comisioane ridicole sau spunându-le povești absurde, spre amuzamentul celorlalți. În germană, a păcăli pe cineva de 1 aprilie se mai numește și „trimite pe cineva în aprilie”. În antichitate era o credință populară că ar exista zile cu ghinion, care includeau 1 aprilie. Ocazional, se fac referiri la „Dieta de la Augsburg din 1530”, când speculatorii au pierdut o mulțime de bani, au fost făcuți de râs, iar întâlnirea a devenit „Sărbătoarea proștilor”.

În Polonia, Ziua Păcălelilor este denumită „Prima Aprillis” și este renumită ca fiind o zi a farselor de secole. Unele farse sunt foarte complexe și sofisticate. Sunt pregătite de oameni obișnuiți, de autoritățile publice, de presa scrisă sau TV, iar de multe ori aceștia colaborează pentru a face „informația” mai credibilă. Activitățile serioase sunt, de obicei evitate, de 1 aprilie și, în general, fiecare cuvânt spus în această dată ar putea fi neadevărat. Convingerea pentru acest lucru este atât de puternică încât alianța poloneză anti-turcă cu Leopold I, semnată la 1 aprilie 1683, a fost pre-datată la 31 martie. Cu toate acestea, pentru mulți polonezi, „Prima Aprillis” se încheie la prânzul zilei de 1 aprilie, iar glumele după acea oră sunt considerate nepotrivite și nu sunt elegante.

În Irlanda se obișnuiește ca de Ziua Păcălelilor să i se încredințeze unei persoane o scrisoare importantă care trebuie plimbată pe la mai mulți destinatari până când „poștașul de ocazie” deschide scrisoarea și constată că a fost păcălit, citind aceste cuvinte „trimite-l pe nebun mai departe”.

În Italia, sărbătoarea se numește „pesce d’aprile” și se obișnuiește ca, similar obiceiului din Franța, pe spatele celor păcăliți să fie lipite afișe cu diverse mesaje amuzante.

În țările scandinave și din nordul Europei – Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia și Islanda pe 1 aprilie este marcată „aprilsnar” – Ziua Păcălelilor, însă în aceste țări este sărbătorită și o zi specială dedicată glumelor, „Maj-kat”, celebrată anual la 1 mai. Inclusiv autoritățile se implică în această sărbătoare, iar, de multe ori, presa publică o poveste falsă pe 1 aprilie, articol sau știre de prima pagină.

În Iran de 1 aprilie se celebrează „Sezdah Bedar” o sărbătoare care ar avea originea în anul 536 î. Hr. Aceasta este considerată a fi cea mai veche tradiție de acest fel din lume, dar care nu este dedicată doar păcălelilor, ci, mai ales, petrecerii timpului în aer liber, cu mâncare, bună dispoziție, jocuri și glume. Se obișnuiește ca după încheierea petrecerii, să se arunce verdeață în apa curgătoare, existând credința că astfel boala sau ghinionul vor fi alungate.

În Japonia ziua de 1 aprilie are semnificații mai mult înclinate către latura culturală și se numește „Ziua bucuriei celor mici” sau „Ziua păpușilor”, fiind răspândit obiceiul de a dărui cunoscuților păpuși cu aspect amuzant sau mesaje în același ton.

În Scoția, Ziua Păcălelilor este cunoscută ca ziua „Hunt the Gowk Day” („vânează prostănacul”), sau „April cuckoo” („cuc de aprilie”) și semnifică și sosirii primăverii. În unele zone sărbătoarea ține două zile, prima fiind numită “Hunt the Gowk Day”, principalul obicei fiind cel de păcălire „din om în om” cu un mesaj sigilat, iar pe 2 aprilie este “Taily Day” – când este întâlnit obiceiul lipirii mesajelor pe spatele victimelor.

În Statele Unite ale Americii, este marcată, încă din finalul lunii martie, „The Week of Foolery” (Săptămâna farselor), care se încheie la 1 aprilie, cu Ziua Păcălelilor.

În Marea Britanie, de Ziua Păcălelilor, „victima” este numită „noodle”, „gob”, „gobby” sau „noddy”. Aici, farsele sunt dezvăluite ulterior strigând „April Fool!” victimei, care devine astfel „prostul de aprilie”. În Marea Britanie și în țările ale căror tradiții derivă din Marea Britanie, glumele încetează la prânz, timp după care nu mai este acceptabil să faci farse. Astfel, o persoană care face o farsă după prânz este considerată ea însăși „prostul de aprilie”.

În Ucraina, Ziua Păcălelilor este sărbătorită pe scară largă în Odesa și are chiar și un festival cu denumirea locală specială de „Humorina”. Această sărbătoare a apărut în 1973. O farsă este dezvăluită spunând „E întâi aprilie, nu avea încredere în nimeni!” celui vizat. Sărbătoarea include o mare paradă în centrul orașului, concerte, târguri stradale și spectacole. Participanții la festival se îmbracă într-o varietate de costume și se plimbă prin oraș și făcând farse trecătorilor. Una dintre tradițiile de Ziua Păcălelilor este de a îmbrăca principalul monument al orașului în haine amuzante. Humorina are chiar și propriul logo – un marinar vesel într-o centură de salvare. Din 2010, sărbătorile Zilei Păcălelilor includ un Festival Internațional de Clovni și ambele sărbătorite ca una singură.

În România, Ziua Păcălelilor se sărbătorește începând din secolul al XIX-lea. Obiceiurile sunt similare țărilor central și est europene și includ farse făcute apropiaților, dar și implicarea presei, a companiilor sau autorităților locale, uneori. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de soție sau măcar să fii prietenul ei bun, dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc. În zonele rurale, 1 aprilie se desfășoară sub semnul fertilității, fiind obișnuit ca bărbații să se deghizeze, încercând să le impresioneze pe fete. Câteva personaje asimilate acestei sărbători sunt Păcală, Tândală, Dănilă Prepeleac, Stan Pățitul sau Pepelea. De asemenea în România a fost inventat celebrul „Păcălici”, jocul de cărți care încă se bucură de popularitate în rândul copiilor.

Farse celebre

Într-un top neoficial al celor mai reușite farse realizate, pe plan mondial, de 1 aprilie, conduce o întâmplare petrecută în Germania, în anul 1993 când primăria orașului Koln ar fi dat o lege potrivit căreia, pentru a nu deranja veverițele din parcul central al orașului, care se aflau în perioada împerecherii, cei care practicau jogging-ul trebuiau să nu depășească viteză de 6 km/h, în caz contrar urmând a fi amendați.

Pe lângă oamenii care își fac farse unii altora de Ziua Păcălelilor, farse elaborate au apărut pe posturile de radio și televiziune, ziare și site-uri web și au fost făcute de mari corporații. Într-o glumă faimoasă din 1957, BBC a difuzat un film din seria lor de actualitate, care pretindea să-i arate pe fermierii elvețieni culegând spaghete proaspăt crescute, în ceea ce ei au numit recolta de spaghete elvețiene. BBC a fost în rapid inundată de cereri de cumpărare a unei fabrici de spaghete, forțându-i să declare filmul o farsă la știri a doua zi.

O altă întâmplare amuzant, petrecută într-un context nefericit datează din perioada Primului Război Mondial, când un aviator francez a aruncat deasupra unei tabere germane un colet asemănător unei bombe, iar germanii au fugit spre adăposturi. Văzând că „bomba” nu explodează, aceștia s-au apropiat și au văzut o minge de fotbal, pe care francezul scrisese „April Fool”.

În Olanda, în 1950, o televiziune a anunțat că turnul înclinat din Pisa s-ar fi prăbușit, iar în Anglia, în 1952, doi adolescenți au predat unei secții de poliție un dosar, găsit într-o stație de autobuz, ce ar fi conținut schițele unui dispozitiv atomic. După ce autoritățile au fost puse pe jar, misterul a fost elucidat de un prieten al celor doi tineri care a dezvăluit că așa zisul dispozitiv nuclear era, de fapt, … o mașinărie de făcut cârnați, totul fiind pus pe seama unei farse de 1 aprilie.

O altă farsă care se bucură de renume mondial datează din 1962 și s-a petrecut în Suedia. Pe postul de televiziune care emitea alb-negru, de 1 aprilie, expertul tehnic a explicat spectatorilor cum ar putea vedea color: „Tot ce trebuie să faceți este să puneți pe ecran o pereche de colanți”. Astfel, mii de telespectatori au luat parte la această farsă, căutând colanți prin casă și decupându-i, pentru a vedea, în sfârșit, imagini color.

Alte farse celebre, recunoscute pe plan mondial, sunt legate de apariția unor legi prin care toți câinii trebuie vopsiți în alb pentru a fi mai vizibili și mai ușor de evitat de către conducătorii auto, de fenomene astrologice false anunțate la radio, de înlocuirea celebrului ceas Big Ben cu unul electronic, de apariția unui burger special pentru stângaci, de modificarea valorii numărului Pi, de dispariția blondelor, de pinguinii zburători, de apariția unor creaturi ciudate sau de munca asiduă a gunoierilor montani din Elveția.

Idei de farse de 1 aprilie pentru copii

Poți pune în aplicare câteva farse extrem de amuzante de 1 aprilie pentru a-ți surprinde părinții, rudele, colegii prietenii sau apropiații. Ai mai jos câteva idei năstrușnice:

  • Poți să lipește, între ele, ouăle dintr-un carton și să te amuzi de părinții tăi care se vor chinui să le extragă.
  • Poți să lipești o bucată de bandă adezivă pe telecomandă sau pe senzorul optic al mose-ului și să-ți lași părinții sau frații să se chinuie să comute postul TV sau să acceseze site-ul favorit.
  • Pune-ți o perucă sau o mască și așteaptă-ți părinții așa acasă sau surprinde-ți colegii.
  • Pune pastă de dinți în loc de cremă, între doi biscuiți Oreo sau pune broccoli pe băț și învelește-l astfel încât să arate ca o acadea. Lipește cu bandă adezivă o monedă pe parchet și așteaptă ca cineva să încerce să o ridice.

Cu siguranță, creativitatea este nemărginită și vei avea și alte idei pentru farse amuzante pe care să le pui în practică chiar anul acesta de 1 aprilie! Acum, că ai aflat toate acestea, nu uita să fii cu mare băgare de seamă în 1 aprilie, ca nu cumva să cazi în plasa vreunei farse din partea cunoscuților, dar chiar și de se va întâmpla asta, nu uita că nu trebuie să te superi. Dacă ești pus pe șotii i vrei să-ți păcălești prietenii, nu uita să fii cât mai amuzat și să le faci farsa înainte de miezul zilei pentru ca să nu te urmărească, apoi, ghinionul tot anul.

Vlad Rusu

www.history.com